marți, 27 decembrie 2011
duminică, 30 octombrie 2011
luni, 24 octombrie 2011
SAH...MAT
Am uitat sa joc sah sau ceilalti au inceput sa triseze?
Am asteptat rabdatoare sa mute celalalt o piesa. Am jucat prudent, fara sa ma avant in mutari riscante.
Am incercat sa respect regulile, sa ghicesc adversarul, sa ii intuiesc miscarile si sa fiu in accord cu miscarile lui.
Am incercat sa aplic ce am invatat din meciurile trecute, sa nu mai fac greseli fatale, ce m-ar costa probabil insusi regele, sa nu mai imi apar regina mai presus de orice, ci sa o utilizez in folosul jocului.
Eram dispusa sa sacrific pionii, daca era nevoie si sa armonizez miscarile pieselor adversarului cu nebunii si turele mele, sa creem o strategie astfel incat jocul sa dureze si sa ne capteze.
Ma implicam caci jocul parea interesant si adversarul pe masura, insa din prudenta ramaneam in sfera de placere a jocului fara sa imi pese cine castiga.
Si totusi, cand regele meu a cazut, zambetul meu a pierit, credeam ca ne simtim bine, ca poate construim ceva, nu ca nimicim si atat.
Am asteptat rabdatoare sa mute celalalt o piesa. Am jucat prudent, fara sa ma avant in mutari riscante.
Am incercat sa respect regulile, sa ghicesc adversarul, sa ii intuiesc miscarile si sa fiu in accord cu miscarile lui.
Am incercat sa aplic ce am invatat din meciurile trecute, sa nu mai fac greseli fatale, ce m-ar costa probabil insusi regele, sa nu mai imi apar regina mai presus de orice, ci sa o utilizez in folosul jocului.
Eram dispusa sa sacrific pionii, daca era nevoie si sa armonizez miscarile pieselor adversarului cu nebunii si turele mele, sa creem o strategie astfel incat jocul sa dureze si sa ne capteze.
Ma implicam caci jocul parea interesant si adversarul pe masura, insa din prudenta ramaneam in sfera de placere a jocului fara sa imi pese cine castiga.
Si totusi, cand regele meu a cazut, zambetul meu a pierit, credeam ca ne simtim bine, ca poate construim ceva, nu ca nimicim si atat.
marți, 27 septembrie 2011
luni, 5 septembrie 2011
duminică, 4 septembrie 2011
Skydiving - linistea primului salt
Si usa s-a deschis…un vant puternic m-a izbit in fata si zgomotul celor 4000 de m altitudine a patruns inauntru.
Am stat pe margine cat sa vad seninul absolut, eram deasupra norilor, doar noi si soarele.
Apoi ne-am aruncat.
A urmat o tumba in aer.
Am planat cu aripile deschise golindu-mi mintea de aproape orice si incercind sa absorb lumina care ma inunda.
Simteam vantul sustinindu-ma si impingindu-ma in sus.
Si deodata am strapuns stratul de nori si ne-am cufundat.
Din stratul laptos am iesit iar in plina lumina, un cer albastru, nori albi si un soare rosu la asfintit.
Si ca pe o papusa, cineva m-a tras de sfori.
Apoi linistea s-a lasat.
Ne-am rotit si s-au succedat culorile – soarele rosu, pamantul verde si maro, norii albi.
Era o liniste extraordinara care patrundea prin fiecare por.
Apoi ca niste frunze am ajuns jos.
Am stat pe margine cat sa vad seninul absolut, eram deasupra norilor, doar noi si soarele.
Apoi ne-am aruncat.
A urmat o tumba in aer.
Am planat cu aripile deschise golindu-mi mintea de aproape orice si incercind sa absorb lumina care ma inunda.
Simteam vantul sustinindu-ma si impingindu-ma in sus.
Si deodata am strapuns stratul de nori si ne-am cufundat.
Din stratul laptos am iesit iar in plina lumina, un cer albastru, nori albi si un soare rosu la asfintit.
Si ca pe o papusa, cineva m-a tras de sfori.
Apoi linistea s-a lasat.
Ne-am rotit si s-au succedat culorile – soarele rosu, pamantul verde si maro, norii albi.
Era o liniste extraordinara care patrundea prin fiecare por.
Apoi ca niste frunze am ajuns jos.
joi, 1 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)